64. „În actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada 2016-2019, la solicitarea unui istoric și a unui cercetător din cadrul Muzeului Județean Mureș, un consilier superior cu funcție de conducere din cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Mureș, l-a determinat pe un subordonat al său, consilier superior și custode al sălii în cadrul aceleiași structuri, să acceseze în mod repetat și să pună la dispoziția celor dintâi, informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității, cu încălcarea prevederilor legale.
Astfel, consilierul superior custode al sălii de studiu din cadrul SJAN Mureș a accesat documente din fonduri arhivistice care conțin date și informații, unele clasificate secret de stat, nivel strict secret, cu privire la tactica și metodica muncii informative desfășurate de structurile de securitate din România, în perioada 1951-1969. Accesarea documentelor clasificate s-a realizat, în mod disimulat, sub pretextul realizării de către istoric a unei lucrări științifice, fiind studiate fondurile arhivistice care conțineau informații aparținând Direcției Regionale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) Mureș – Autonomă Maghiară și Inspectoratului de securitate al Județului Mureș.
Concret, la data de 15.03.2019, consilierul superior cu funcție de conducere în cadrul SJAN Mureș, în calitate de gestionar al depozitului în care se află fondul arhivistic Direcția Regională a MAI Mureș – Autonomă Maghiară, i-a permis celuilalt consilier (care nu deține autorizație conformă) acces în depozit pentru a verifica dosarul nr. 287, filele 227-228, în care se regăsește documentul clasificat secret de stat, nivel strict secret nr. 304, intitulat RAPORT, prin care se propune aprobarea plecării unui agent în Republica Federală Germania (RFG).
Totodată, în cadrul aceluiași fond arhivistic, consilierul respectiv a accesat dosarul nr. 294, filele 1-3, în care se află documentul clasificat secret de stat, nivel strict secret, intitulat RAPORT asupra activității Secției Anchete Penale pe perioada 01 decembrie 1964 – 01 ianuarie 1966.
La aceeași dată, ulterior accesării documentelor sus-menționate fără a avea autorizație de acces pentru informații clasificate secret de stat, nivel strict secret, consilierul în cauză le-a preluat și diseminat istoricului și altor două persoane de etnie maghiară, în cadrul sălii de studiu din SAJN Mureș” (f. 1-2).
64.1. Conform Foii de folosire a dosarului nr. 287 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272), am consultat dosarul la data de 22 martie 2011.
64.2. Conform Foii de folosire a dosarului nr. 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272), am consultat dosarul la data de 29 martie 2010 și 17 mai 2010.
64.3. Documentul intitulat „RAPORT se propune aprobarea plecării agentului «RITTA» în vizită în R.F.G.”, aflat în dosarul nr. 287, filele 227-228, l-am publicat integral în anul 2012, în Ediția de Documente – 2012 la poziția 586, paginile 618-619.
64.4. Documentul intitulat „RAPORT Asupra activității Secției Anchete Penale pe perioada 01 decembrie 1964 – 01 ianuarie 1966”, aflat în dosarul nr. 294, filele 1-3, l-am publicat integral în anul 2012, în Ediția de Documente – 2012 la poziția 587, paginile 619-620.
64.5. După accesarea/cercetarea documentelor în cursul anilor 2010-2011 și publicarea lor în anul 2012 – Ediția de Documente – 2012 –, nu avea nici un rost și nici o logică ca să le accesez pe acestea „în mod disimulat, sub pretextul realizării [...] unei lucrări științifice” în anul 2019 (mai exact pe 15 martie 2019).
64.6. Foile de folosire ale dosarelor nr. 287 și 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272) nu susțin afirmația conform căreia, la data de 15 martie 2019, custodele sălii de studiu ar fi pus dosarele la dispoziția cuiva pentru cercetare în sala de studiu: „La aceeași dată, ulterior accesării documentelor sus-menționate […] consilierul în cauză le-a preluat și diseminat istoricului și altor două persoane de etnie maghiară, în cadrul sălii de studiu din SAJN Mureș”.
64.7. Din foile de folosire ale dosarelor nr. 287 și 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272) nu rezultă că le-aș fi consultat în cursul anului 2019 sau în alți ani, în afară de datele precizate la Punctele 64.1.-64.2.
64.8. Dosarul nr. 287 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272) are un număr de 352 file, conținând 244 de documente (rapoarte, situații, referate, adrese, note informative, procese-verbale, angajamente etc.); un document poate avea mai multe file (pagini), de aici diferența între numărul filelor și numărul documentelor. Din numărul total de documente, 124 sunt clasificate ca „Strict Secret”.
64.9. Dosarul nr. 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272) are un număr de 22 file, conținând 6 documente (adrese, note, rapoarte, situații etc.). Din numărul total de documente, 1 este clasificat ca „Strict Secret”.
64.10. În Ediția de Documente – 2012 am publicat 724 de documente (707 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1235 și 1272) și 17 din fondul Comitetul Regional Mureș al P.C.R. (inv. 1357). Documentele sunt numerotate de la 1 la 724. Din cele 724 de documente, 297 au clasificare: 5 – Secret și 292 Strict Secret.
64.11. Din dosarul nr. 287 am publicat în Ediția de Documente – 2012 8 documente (3 neclasificate și 5 clasificate); documentele clasificate sunt următoarele (cu indicarea numărului documentului):
586. – <1966>, Reghin. M.A.I.-S.R. Reghin: raport cu propunere pentru plecarea în vizită în R.F.G. a agentului „Ritta”, numele real Karsthi Ioan, din comuna Ideciu de Jos (p. 618-619)
609. – 1966 august 19, Reghin. M.A.I.-S.R. Reghin: notă informativă dată de agentul „Ritta” după reîntoarcerea din vizita făcută în R.F.G. (p. 645-647)
610. – 1966 octombrie 6, Reghin. M.A.I.-S.R. Reghin: raport cu privire la călătoria agentului „Păcuraru Petru” în R.F.G. (p. 647-649)
617. – 1966 noiembrie 12. Reghin. M.A.I.-S.R. Reghin: notă informativă a agentului „Schatz” despre călătoria efectuată în Austria (p. 656-658)
621. – 1966 decembrie 9, Reghin. M.A.I.-S.R. Reghin: raport asupra vizitei făcute de agentul „Schatz” în Austria (p. 663-664).
64.12. Cele 5 documente clasificate publicate din dosarul nr. 287, fac parte din problema „contraspionaj vest-german și austriac”.
64.13. Din dosarul nr. 294 am publicat în Ediția de Documente – 2012 2 documente (1 neclasificat și 1 clasificat); documentul clasificat este următorul:
587. – 1966 ianuarie 1, Târgu-Mureş. M.A.I.-D.R. Mureş-Autonomă Maghiară: raport asupra activităţii Secţiei Anchete Penale, pe intervalul 1 decembrie 1964-1 ianuarie 1966 (p. 619-620).
64.14. Documentul clasificat, publicat din dosarul nr. 294, așa cum arată și titlul, este un raport asupra activității Secției Anchete Penale pe intervalul 1 decembrie 1964 – 1 ianuarie 1966.
64.15. Conform procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, „la data de 15.03.2019, consilierul superior cu funcția de conducere în cadrul SJAN Mureș, […] i-a permis celuilalt consilier [...] acces în depozit pentru a verifica dosarul nr. 287, filele 227-228, în care se regăsește documentul clasificat secret de stat, nivel strict secret nr. 304, intitulat RAPORT, prin care se propune aprobarea plecării unui agent în Republica Federală Germania (RFG). Totodată, în cadrul aceluiași fond arhivistic, consilierul respectiv a accesat dosarul nr. 294, filele 1-3, în care se află documentul clasificat secret de stat, nivel strict secret, intitulat RAPORT asupra activității Secției Anchete Penale pe perioada 01 decembrie 1964 – 01 ianuarie 1966”. În legătură cu această afirmație a DGPI, coroborată cu cele precizate mai sus (Punctele 64.8.-64.9.), se ridică mai multe întrebări:
64.15.1. De ce (pentru cine/pentru ce) a trebuit să fie verificat documentul de la filele 227-228 din dosarul nr. 287 al fondului Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272)?
64.15.2. Dosarul nr. 287 nu are opis (cuprins) și nu există alte evidențe ale documentelor incluse în dosar. În această situație, cum s-a cunoscut existența documentului de la filele 227-228? Ca să poată fi verificat un anumit document, o cerință minimă este existența acelui document!
64.15.3. După cum s-a arătat mai sus (Punctul 64.8.), dosarul nr. 287 conține 124 de documente clasificate. Anterior documentului clasificat accesat de la filele 227-228 există 84 de documente clasificate, iar ulterior, alte 39 de documente clasificate. În lipsa unei evidențe a documentelor cuprinse în dosar, ca să ajungă la documentul de la filele 227-228, consilierul superior a accesat/citit și celelalte documente clasificate aflate între filele 1-226 ale dosarului?
64.15.4. Documentul verificat de consilierul superior, aflat în dosarul nr. 287, filele 227-228, poartă denumirea „Raport se propune aprobarea plecării agentului în vizită în RFG”. La filele 229-231, filele imediat următoare, se găsește documentul „Notă informativă” dată de agentul „Ritta” după revenirea în țară. Cele două documente sunt corelate: primul privește aprobarea plecării agentului, iar al doilea conține raportul acestuia după efectuarea călătoriei. Se ridică următoarea întrebare: de ce consilierul superior a trebuit să verifice numai documentul referitor la plecarea agentului în străinătate, iar nu și pe cel referitor la raportul întocmit după revenirea din străinătate?
64.15.5. De ce (pentru cine/pentru ce) a trebuit să fie accesat documentul de la filele 1-3 din dosarul nr. 294 al fondului Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272)?
64.15.6. După cum s-a precizat mai sus (Punctul 64.9.), dosarul nr. 294 conține numai 1 document clasificat, cel accesat de consilierul superior.
64.15.7. Circuitul unităților arhivistice în cadrul diferitelor compartimente (depozite, birouri, săli de studiu, secretariat, recondiționare/legătorie etc.) ale Arhivelor Naționale (inclusiv la ANSJ Mureș) poate fi urmărit prin intermediul registrelor de evidență. Pentru consultarea documentelor incluse în dosare (de exemplu din dosarul nr. 123 au fost consultate/cercetate/citite filele 93-99, 179) nu există evidență. În această situație se ridică întrebarea: pe ce dovezi s-a bazat DGPI în procesul-verbal de sesizare din oficiu când a susținut că consilierul superior a accesat filele 227-228 din dosarul nr. 287 și filele 1-3 din dosarul nr. 294 aparținând fondului Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272)?
64.16. Conform procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, „La aceeași dată [15 martie 2019 – n.m.], ulterior accesării documentelor sus-menționate […], consilierul în cauză le-a preluat și diseminat istoricului și altor două persoane”. Și în legătură cu această afirmație se pot ridica mai multe întrebări, respectiv se pot formula mai multe comentarii:
64.16.1. Documentele accesate de consilierul superior se aflau în dosarele nr. 287 și 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272). Primul dosar conține 352 de file, iar al doilea, 22 de file. Dosarele sunt legate și certificate. La dispoziția cercetătorilor se pun dosarele, nu documentele individuale aflate în acestea. În această situație, cum a putut consilierul superior să-mi pună la dispoziție documentele accesate anterior de el? Consilierul superior ar fi putut să-mi pună la dispoziție cele două dosare (nr. 287 și 294) în integralitate! Dosar nu este identic cu document (dosar ≠ document) în acest caz!
64.16.2. Afirmația DGPI că „ulterior accesării documentelor sus-menționate […], consilierul în cauză le-a preluat și diseminat istoricului” este o dovadă clară a faptului că autorii procesului-verbal de sesizare din oficiu habar nu au sau cel puțin sunt paraleli cu circuitul unităților arhivistice pe circuitul depozit → sala de studiu → depozit în cadrul Arhivelor Naționale. Tradusă în limba română, fraza formulată de DGPI are următorul înțeles: consilierul superior a cotrobăit ce a cotrobăit el printre dosarele nr. 287 și 294, a găsit două documente clasificate și repede a dat fuga (poate bucuros) la sala de studiu ca să mi le arate și la încă doi din aceeași haită (adică etnici maghiari) cu mine.
64.16.3. La nivelul sălilor de studiu ale Arhivelor Naționale documentele sunt puse la dispoziția cercetătorilor pe baza solicitărilor înaintate de aceștia, prin completarea Buletinului de cerere. Nu există o altă modalitate de a intra în posesia unor dosare sau unități arhivistice. În acest caz, există documente din care să rezulte că aș fi cerut spre consultare documente/dosare (cum vor cei de la DGPI) din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272)? Există dovezi din care să rezulte că consilierul superior mi-ar fi pus la dispoziție documentele menționate în procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI?
64.16.4. În cadrul sălilor de studiu ale Arhivelor Naționale cercetarea documentelor este reglementată prin Regulamentul sălii de studiu. Conform acestuia, un document poate fi cercetat, într-o zi, de un singur cercetător, care semnează pentru luare în primire în Buletinul de cerere. Nu poate fi cercetat un document de mai mulți cercetători în aceeași zi. Prin urmare, afirmația că (documente din)/dosarele nr. 287 și 294 din fondul Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272) ar fi fost puse la dispoziție pentru cercetare, la data de 15 martie 2019, mai multor persoane este, pe lângă faptul că nu este susținută de documente, și o imposibilitate tehnică.
64.16.5. Fie și ipotetic, să presupunem că consilierul superior mi-a pus la dispoziție documentul „Raport se propune aprobarea plecării agentului în vizită în RFG”, aflat în dosarul nr. 287, la filele 227-228. Consilierul superior este absolvent al Facultății de Istorie, deține studii de masterat și doctorat în domeniu, este angajat al Arhivelor Naționale de aproape 20 de ani, știe ce înseamnă cercetarea, are lucrări (articole, studii, cărți) publicate și, foarte important, este sănătos (vede bine și este în deplinătatea facultăților mintale). Cu un asemenea background, poate crede cineva (chiar și de la DGPI) că consilierul superior mi-ar fi pus la dispoziție raportul aflat la filele 227-228 și omitea nota informativă de la filele 229-231, în situația în care cele două documente sunt corelate din punct de vedere al conținutului și se află în dosarul nr. 287 la poziții consecutive: între filele 227-231? O regulă nescrisă în cercetare spune că după ce ai ajuns la sfârșitul unui document să întorci fila pentru a vedea ce conține fila următoarea. După ani și ani de cercetare, această regulă devine un reflex profesional (aproape o boală profesională) de care scapi numai după ce ai murit.
64.17. Fraza „[…] consilierul în cauză le-a preluat și diseminat istoricului și altor două persoane de etnie maghiară, în cadrul sălii de studiu din SAJN Mureș”, pe lângă faptul că nu corespunde adevărului, este și discriminatorie. Conform Regulamentului sălilor de studiu din cadrul Arhivelor Naționale, persoanele care dețin permis de cercetare pentru sala de studiu și desfășoară activități de cercetare sunt cercetători. În Cererea de acces la cercetare, pe baza căreia se eliberează permisul de cercetare, nu se cer informații privitoare la apartenența etnică. Prin urmare, în sala de studiu nu pot fi identificați unii pe baza profesiei/calificării, iar alții pe baza apartenenței etnice!
64.18. Evidența accesului cercetătorilor la sălile de studiu ale Arhivelor Naționale – implicit și în cazul ANSJ Mureș – este reglementată prin regulamente. La punctul de control al accesului în instituție, jandarmul aflat de serviciu notează în registrul avut la dispoziție ora și minutul la care cercetătorul a intrat în instituție, după care pune la dispoziția acestuia legitimația de acces în sala de studiu. După accesul în sala de studiu, cercetătorul semnează în registrul sălii de studiu (numele și prenumele, data și semnătura). La plecare, cercetătorul predă la punctul de control al accesului în instituție legitimația primită, iar jandarmul notează ora și minutul la care acesta a părăsit sediul instituției. Deci, în baza celor precizate anterior, identitatea celor „două persoane de etnie maghiară, în cadrul sălii de studiu din SAJN Mureș” putea fi stabilită cu ușurință. Dar în contextul documentului înaintat de DGPI, impact și relevanță avea sintagma „două persoane de etnie maghiară” și nu precizarea identității exacte (nume și prenume) a celor două persoane!!!
64.19. Potrivit informațiilor mele, structurile MAI – deci și DGPI – nu pot folosi în documente operative referiri la apartenența etnică a persoanelor vizate!
64.20. La nivelul sălilor de studiu ale Arhivelor Naționale, cercetătorii își desfășoară activitatea pe baza unui plan, unui proiect, unei teme și nu „în mod disimulat”, invocând „pretexte”. În sala de studiu, unitățile arhivistice (dosare, registre, pachete, cutii, foi volante, albume, fotografii, sigilii, peceți etc.) solicitate pentru cercetare pe baza Buletinului de cerere se pun la dispoziția cercetătorilor și nu „se diseminează”.
64.21. În procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI se menționează că infracțiunea a fost săvârșită „la data de 15.03.2019”. Conform calendarului gregorian – adoptat de România pe 1 Aprilie 1919, deci aflat în vigoare și în anul 2019 –, ziua de 15.03.2019 (15 martie 2019) a fost într-o zi de Vineri. Din perioada 2015-2016 (aproximativ), sala de studiu a ANSJ Mureș nu avea program de lucru în ziua de Vineri; cercetătorii puteau frecventa sala de studiu 4 zile pe săptămână (Luni-Joi), iar din 2018 numai 3 zile (Marți-Joi). În această situație se ridică următoarea întrebare: Dacă la data de 15 martie 2019, sala de studiu a ANSJ Mureș nu a avut program de lucru pentru cercetători, cum a putut consilierul superior să pună la dispoziția mea și a celor doi etnici maghiari documentele clasificate menționate anterior?
64.22. Revenind la problema celor două documente amintite de DGPI din dosarele nr. 287 și 294 ale fondului Direcția Regională M.A.I. Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1272), în lumina celor precizate mai sus, se ridică următoarea întrebare importantă: totuși, cum au ajuns cele două documente, fără nicio legătură între ele – unul privind problema contraspionajului vest-german și austriac, iar celălalt activitatea Secției Cercetări Penale –, piese de bază în jurul cărora DGPI a croșetat întreaga desfășurare a unei infracțiuni contra securității naționale? Răspunsul este foarte simplu: DGPI a scos cele două documente din volumul Ediția de Documente – 2012! Cele două documente apar la pozițiile 586 și 587, la finalul fiecăruia fiind indicată și sursa: fondul, dosarul și filele (Punctele 64.3-4., 64.11-13.). DGPI a scos datele de identificare ale documentelor (fondul, dosarul și filele), respectiv regestul (rezumat scurt al conținutului unui document) și le-a inclus în procesul-verbal de sesizare din oficiu.
64.23. Prin utilizarea (numai) acestor două documente, DGPI a comis mai multe greșeli (elementare):
64.23.1. Prin conținut, cele două documente nu au legătură una cu cealaltă: unul privește problema contraspionajului vest-german și austriac, iar celălalt activitatea Secției Cercetări Penale.
64.23.2. Documentul intitulat „RAPORT se propune aprobarea plecării agentului «RITTA» în vizită în R.F.G.”, aflat în dosarul nr. 287, filele 227-228, este corelat cu documentul „Notă informativă” dată de agentul „Ritta” după revenirea în țară, aflat tot în dosarul 287, filele 229-231 (Punctul 64.15.4.).
64.23.3. Ambele documente au fost publicate în Ediția de Documente – 2012, la pozițiile 586 și 609 (Punctul 64.11.).
64.23.4. Se poate constata că cele două documente, plasate consecutiv în dosarul nr. 287 (filele 227-231), în Ediția de Documente – 2012 apar la pozițiile 586 și 609. Acest lucru se explică prin faptul că ordonarea documentelor din volum am realizat pe baza principiului cronologic (am ordonat documentele după data emiterii lor).
64.23.5. Dacă DGPI ar fi răsfoit/parcurs 25 de pagini în Ediția de Documente – 2012, ar fi constatat că documentul de la poziția 586 (paginile 618-619) are legătură directă cu documentul de la poziția 609 (paginile 645-646).
64.23.6. Dacă DGPI nu avea timp, răbdare, eventual capacitate intelectuală să parcurgă 25 de pagini, putea să folosească Indice de nume informatori – nume real respectiv Indice nume informatori – nume conspirativ, aflate la sfârșitul volumului, pentru a verifica în care document(e) (mai) apare numele persoanei la care se face referire; la pagina 825 apare Karsthi/Karschti Ioan – „Ritta”, [S.R.-R., Ideciu de Jos], 618-619, 645-646, iar la pagina 846 apare „Ritta” – Karsthi/Karschti Ioan, [S.R.-R., Ideciu de Jos], 618-619, 645-646. După redactarea volumului de documente, aproximativ 6 săptămâni am lucrat la întocmirea celor 4 indice de nume (aproximativ 8 000 de poziții) pentru a ușura căutarea numelor persoanelor apărute în documente; mai mult, în cazul celor 2 indice de nume informatori am dat și îndrumări pentru folosire. Constat cu surprindere că tocmai angajații DGPI au fost incapabili să folosească instrumentele ajutătoare de la sfârșitul volumului, instrumente destinate pentru facilitarea căutării/depistării numelor persoanelor care figurează în volumul de documente.
64.23.7. Câteodată (dar în cazul de față cu siguranță) mai puțin poate însemna mai mult. În loc să folosească două documente, care acopereau două probleme total distincte, se puteau concentra pe una singură – contraspionajul vest-german și austriac –, având la dispoziție pentru aceasta documentele nr. 586, 609, 610, 617 și 621 din Ediția de Documente – 2012, toate cele cinci provenite din dosarul nr. 287. Bineînțeles că pentru aceasta angajații DGPI ar fi trebuit să depună un efort intelectual destul de mare: să citească câteva zeci de pagini (de la 618 la 664) din volum.
64.23.8. Dacă angajații DGPI procedau cum am arătat mai sus (Punctul 64.23.7.), depistam făcătura mai greu (cu 2 minute)!
64.24. Toate datele și informațiile referitoare la persoana mea, incluse în fragmentul reprodus la Punctul 64., sunt minciuni și născociri grosolane! În realitate, pentru includerea acestor minciuni în procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. 2248593 din 26.07.2019 al DGPI, angajații structurii s-au folosit de Ediția de Documente – 2012, au selectat documentele (tind să cred că nici măcar nu au selectat, ci mai degrabă au deschis volumul la întâmplare) de la pozițiile 586 și 587, fără să fi consultat dosarele, și au realizat o „compunere” cu iz de infracțiune la securitatea națională, a cărei acțiune se petrece pe data de 15.03.2019 (Ziua Maghiarilor de Pretutindeni!) la sala de studiu a SJAN Mureș! Pentru a da amploare infracțiunii inventate, s-a recurs la utilizarea unor termeni și expresii specifice – „în mod disimulat”, „pretexte”, „se diseminează” – și, nu în ultimul rând, s-a făcut referire la apartenența etnică a două persoane inventate – „două persoane de etnie maghiară” (custodele etnic maghiar, eu etnic maghiar, cele două persoane imaginare de etnie maghiară; patru etnici maghiari în sala de studiu a SJAN Mureș – aflat în municipiul Târgu-Mureș, cunoscut de majoritatea românilor mai ales prin prisma confruntărilor interetnice din Martie 1990 – sunt tocmai potriviți pentru o infracțiune la securitatea națională!).
64.25. La sfârșit, mai este un aspect care merită discutat. În procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI se afirmă că consilierul superior „a accesat documente din fonduri arhivistice care conțin date și informații […] cu privire la tactica și metodica muncii informative desfășurate de structurile de securitate din România, în perioada 1951-1969”. Întrebarea care se ridică este următoarea: de ce perioada 1951-1969? Sfârșitul intervalului de referință, anul 1969, ar putea fi explicat prin faptul că fondul Inspectoratul Județean al Ministerului de Interne Mureș/Direcția Regională M.A.I. Mureș – Autonomă Maghiară are anii extremi 1923-1969 (Punctul 14.). Începutul acestei perioade, anul 1951, este mai greu de explicat. Securitatea a fost înființată în anul 1948. În fondul Inspectoratul Județean al Ministerului de Interne Mureș/Direcția Regională M.A.I. Mureș – Autonomă Maghiară există documente care acoperă activitatea Securității și pe intervalul 1948-1950. Poate că cei de la DGPI au ajuns la concluzia că documentele din perioada 1948-1950 nu „conțin date și informații […] cu privire la tactica și metodica muncii informative desfășurate de structurile de securitate din România” și au omis perioada respectivă. Poate că la începuturile sale Securitatea a lucrat la nimereală și numai din anul 1951 au fost introduse tactici și metodici în desfășurarea muncii informative. Sau poate angajații DGPI au luat anul 1951 din titlul Ediției de Documente – 2012: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Securităţii Statului, Consiliul Securităţii Statului: Direcţia Regională Mureş (1951-1952), Direcţia Regională Autonomă Maghiară (1952-1960), Direcţia Regională Mureş-Autonomă Maghiară (1960-1968), Inspectoratul de Securitate al Judeţului Mureş (1968). În lucrare anii 1951 și 1968 marchează intervalul acoperit de documente. Poate că nici pentru anul 1969 nu ar trebui căutate explicații savante, cum am făcut mai sus; cei de la DGPI s-au grăbit și, în loc de 1968, au scris 1969.
65. Conform procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, „În contextul celor prezentate, s-a stabilit faptul că, în anul 2017, istoricul menționat anterior a publicat în lucrarea „Caiete sângeorzene”, articolul „Postul de jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949)”, iar unul dintre consilieri a publicat articolul „_____”, în cadrul cărora au inserat informații pe care le-au obținut din documentele clasificate studiate” (f. 2).
65.1. După cum este amintit în lista lucrărilor, studiul – nu „articolul”! – Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949) a fost publicat în anuarul „Caiete sângeorzene/Marosszentgyörgyi füzetek”, vol. V, 2017, p. 153-190.
65.2. Cercetările materialelor arhivistice pentru întocmirea studiului le-am efectuat în lunile noiembrie-decembrie 2016, fiind cercetate aproape exclusiv materialele arhivistice aferente Postului de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș din cadrul fondului Legiunea de Jandarmi Mureș – de exemplu dosarul nr. 2, la data de 21 noiembrie 2016, dosarul nr. 143, la data de 24 noiembrie 2016, dosarul nr. 467, la data de 02 noiembrie 2016.
65.3. În Ediția de Documente – 2012, am reprodus 728 de documente în formă brută cu toate datele de identificare (inclusiv nivelul de clasificare), iar în studiul Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949) informațiile din documentele arhivistice au fost prelucrate, neexistând nicio referire la nivelul de clasificare al documentelor studiate. Dacă în cazul Ediția de Documente – 2012, DGPI a putut „să compună” minciuna prezentată/demontată la Punctul 64., se ridică întrebarea, în cazul studiului Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949), cum a ajuns DGPI la concluzia că aș fi „inserat informații [...] obținut[e] din documentele clasificate studiate”?
65.4. Fragmentul de la acest Punct 65. este legat de fragmentul reprodus la Punctul 64. prin sintagma/expresia „în contextul celor prezentate”. Reamintesc contextul prezentat de DGPI: „În actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada 2016-2019, la solicitarea unui istoric și a unui cercetător […], un consilier superior cu funcție de conducere din cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Mureș, l-a determinat pe un subordonat al său, consilier superior și custode al sălii în cadrul aceleiași structuri, să acceseze în mod repetat și să pună la dispoziția celor dintâi, informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității, cu încălcarea prevederilor legale”. Cum am amintit la Punctul 65.2., cercetarea materialelor arhivistice din fondul Legiunea de Jandarmi Mureș pentru întocmirea studiului Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949) l-am efectuat în lunile noiembrie-decembrie 2016. În perioada noiembrie-decembrie 2016, consilierul superior X nu s-a aflat la conducerea ANSJ Mureș, prin urmare, nu avea un „subordonat al său” pe care să-l „determine” să acceseze „în mod repetat și să pună la dispoziția celor dintâi, informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității, cu încălcarea prevederilor legale”. Deci „contextul” prin care se leagă fragmentul de la acest Punct 65. de fragmentul reprodus la Punctul 64. este cel al minciunilor și al născocirilor grosolane efectuate de DGPI!
65.5. După cum se poate constata din foile de folosire ale dosarelor din fondul Legiunea de Jandarmi Mureș, cercetate în perioada noiembrie-decembrie 2016 (Punctul 65.2), reiese că am cercetat dosarul nr. 467 și în cursul anului 2014 (7.02.2014) pentru documentarea studiului Moara Csiki. De asemenea, pentru Naționalizare am cercetat dosarul nr. 143 la data de 31 iulie 2008, iar dosarul nr. 161 la data de 30 iulie 2008. Întrebarea care se ridică este cât se poate de simplă: În situația în care, potrivit DGPI, dosarele studiate în anul 2016 (Punctul 65.2.) au conținut documente clasificate, atunci aceleași documente din aceleași dosare, în anii 2008 și 2014, când le-am studiat prima oară, au avut nivel de clasificare sau nu? În cazul în care răspunsul este pozitiv – dosarele conțineau documente clasificate – atunci se ridică o altă întrebare: Cum a asigurat DGPI protecția contrainformativă a ANSJ Mureș în ultimii 30 de ani? După cum se poate constata din foaia de folosire a dosarului nr. 2 din fondul Legiunea de Jandarmi Mureș, acel dosar a fost cercetat începând cu anul 1975, iar din 1992 cu frecvență sporită!
65.6. Nu în ultimul rând, dacă avem în vedere afirmația că în studiul Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949) publicat în anuarul „Caiete sângeorzene/Marosszentgyörgyi füzetek”, vol. V, 2017, p. 153-190, am „inserat informații [...] obținut[e] din documentele clasificate studiate” se pune următoarea întrebare simplă: În timpul percheziției domiciliare, de ce nu mi s-a solicitat punerea la dispoziție și de ce nu a fost ridicat volumul V al anuarului „Caiete sângeorzene/Marosszentgyörgyi füzetek” în care a fost publicat studiul Postul de Jandarmi Sângeorgiu de Mureș (1945-1949), așa cum s-a procedat în cazul Ediția de Documente – 2012? Poate pentru faptul că oricât ar fi răsfoit comisarul Z.A.M. paginile de la 153-190 din anuar (de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos sau de jos în sus) nu ar fi găsit nici măcar un singur indiciu care să facă referire la vreun document clasificat!
66. Conform procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, din „indicii privind săvârșirea […] [unor] posibile fapte penale” eu personal sunt vizat la punctul c): „c) Faptele istoricului și ale cercetătorului sus-menționați, de a face demersuri față de funcționarii ANR, pentru a intra în posesie și a deține, fără drept și în afara îndatoririlor de serviciu, dar sub pretextul realizării unor lucrări științifice, diferite documente din fondurile arhivistice care conțin date și informații clasificate secret de stat, nivel strict secret, cu privire la tactica și metodica muncii informative desfășurate de structurile de securitate din România, în perioada 1951-1969, iar ulterior de a le folosi în mod neautorizat, în articole de presă, o parte din conținutul acestor texte, pot întruni elemente de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de stat, prev. și ped. de art. 303 alin. (2) din C. pen.” (f. 3).
66.1. Având în vedere că la Punctul 64. am demonstrat că toate datele și informațiile incluse referitoare la persoana mea sunt minciuni și născociri grosolane, în mod logic rezultă că acestea nu puteau în niciun fel constitui „elemente de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secret de stat, prev. și ped. de art. 303 alin. (2) din C. pen.”
66.2. Se constată că, alături de mine, la comiterea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de stat, este inclus și istoricul de artă cu funcția de cercetător la Muzeul Județean Mureș, Orbán János – „faptele istoricului și ale cercetătorului sus-menționați”. Mai înainte, pe întinderea a cinci aliniate, s-a explicat că istoricului de artă i s-au pus la dispoziție schițe tehnice ale clădirilor din Târgu-Mureș, construite între 1800-1924 (f. 2-3). Ce legătură există între istoria arhitecturală a Târgu-Mureșului (stilurile baroc, secession, art-nouveau etc.) din 1800-1924 și tactica, respectiv metodologia muncii informative a structurilor de securitate din România între 1951-1969?
66.3. Valorificarea științifică a documentelor puse la dispoziția cercetătorilor la nivelul sălilor de studiu ale Arhivelor Naționale, respectiv a copiilor acestora obținute în urma achitării unei taxe (pentru copii xerox sau taxa de zi pentru fotografiere), este liberă, fără să fie nevoie de acordul ulterior al niciunui organ sau altei instituții, nici măcar al Arhivelor Naționale. În afară de normele academice de citare/indicare a sursei (provenienței documentului) – adică arhiva, fond, dosar, filă – cercetătorul nu are nicio altă obligație. Astfel afirmația „iar ulterior de a le folosi în mod neautorizat” este inutilă și lipsită de sens.
66.4. Rezultatele cercetărilor mele le-am valorificat în cărți, anuare, ediție de documente dar niciodată în cotidiane, săptămânale sau reviste (lunare, trimestriale etc.). Nici afirmația că eu aș fi publicat documentele clasificate „în articole de presă” nu corespunde adevărului!
67. În procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, referitor la istoricul de artă Orbán János, se afirmă că i s-au pus la dispoziție schițe tehnice ale clădirilor din Târgu-Mureș, construite între 1800-1924, iar copiile scanate ale acestora le-ar fi dus în Ungaria (f. 2-3). De aici au rezultat indicii privind „posibile fapte de natură penală” și anume: „d) Fapta istoricului din cadrul Muzeului Județean Mureș, de a scoate peste graniță fără drept, la data de 11.03.2019, documentele scanate care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României și primite de la cei doi consilieri superiori, acestea conținând date și informații clasificate secrete de stat, nivel strict secret […]” (f. 3).
67.1. Fondurile aparținând Primăriei municipiului Târgu-Mureș aflate la ANSJ Mureș – în special fondul Acte Tehnice care conține documentele tehnice ale clădirilor publice, imobilelor, întreprinderilor, construcțiilor și lucrărilor edilitare etc. –, pentru intervalul 1800-1924, sunt libere la cercetare și nu au fost clasificate!
67.2. În situația de la punctul anterior (67.1.), în mod logic, se ridică întrebarea: cum a ajuns DGPI la concluzia că schițele tehnice ale clădirilor din Târgu-Mureș, construite între 1800-1924, sunt clasificate secret de stat, mai ales la nivel strict secret? Și de către cine au fost ele clasificate, de Imperiul Habsburgic, de Imperiul Austro-Ungar, de Regatul României, de Primăria Târgu-Mureș?
67.3. De fapt, DGPI, în mod intenționat, a amestecat din nou – pentru a doua oară (Punctul 66.2.)!!! – afirmațiile la adresa mea (documente clasificate publicate) și cele referitoare la Orbán János (schițe tehnice ale clădirilor din Târgu-Mureș). Cu siguranță pentru a contura cât mai bine pericolul reprezentat la securitatea națională!
68. Întreaga minciună brodată de DGPI a fost trimisă DIICOT-ST Târgu-Mureș prin procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. 2248593 din 26.07.2019, în baza Legii nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea națională a României și a O.U.G. nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne.
69. Începerea urmăririi penale de către DIICOT-ST Târgu-Mureș, din data de 29 august 2019, s-a făcut cu încadrarea în infracțiuni contra securității naționale.
70. Conform ordonanței de clasare, ultima „infracțiune” a avut loc pe data de 15 martie 2019 iar procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. 2248593 al DGPI poartă data de 26 Iulie 2019. Între cele două date extreme sunt 132 de zile sau 4 luni și 10 zile (Martie – 16, Aprilie – 30, Mai – 31, Iunie – 30 și Iulie – 25). Fără a fi specialist în informații, consider că cele 132 de zile, între săvârșirea „infracțiunii” și sesizarea acesteia, reprezintă un interval de timp inacceptabil de mare în condițiile în care DGPI asigură contrainformativ ANSJ Mureș și, în consecință, este la zi cu tot ce se întâmplă în instituție. Între sediul ANSJ Mures și sediul IPJ Mureș sunt aproximativ 260 m care pot fi parcurși în 4 minute. Deoarece DGPI a înaintat un proces-verbal de sesizare din oficiu al cărui conținut parcă semăna mai mult cu o încercare literară ratată, dar în niciun caz cu un act oficial întocmit pe date reale, îmi permit să reamintesc faptul că în romanul clasic al lui Jules Verne, Phileas Fogg a făcut ocolul Pământului în 80 de zile!
71. Din O.U.G. nr. 76/2016, art. 13 alin. (3), „datele și informațiile care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, rezultate din verificările și activitățile specifice, se transmit [...]” (f. 4) interesează în mod deosebit „rezultate din verificările și activitățile specifice”. Având în vedere cele prezentate anterior, prin care am demontat întregul goblen brodat de DGPI la adresa mea, sintagma „rezultate din verificări” se elimină; DGPI nu a verificat absolut nimic, nici măcar data din calendar! Rămâne sintagma „activități specifice” care este foarte potrivită să cuprindă și să reflecte toate mizeriile adunate la un loc în procesul-verbal de sesizare din oficiu (minciună, rea-voință, rea-credință, comportament sociopat etc.).