80. Începerea urmăririi penale de către DIICOT-ST Târgu-Mureș, la data de 29 august 2019, a fost dispusă cu privire la infracțiuni contra securității naționale.
81. „Ulterior, în cauză s-a procedat la delegarea unor lucrători de poliție judiciară din cadrul BCCO Tg.-Mureș și DGA Mureș, activitățile inițiale ale acestora fiind concretizate în mai multe procese verbale […]” (f. 3).
82. „Activitățile inițiale” ale polițiștilor le-am prezentate mai sus (Punctele 72-79).
83. Chiar dacă cunoștințele mele juridice sunt egale cu zero, știu totuși că lucrătorii de poliție judiciară își desfășoară activitățile sub coordonarea procurorului de caz.
84. Habar nu am și nici nu mă interesează cum a coordonat procurorul de caz polițiștii delegați. Rezultatul se vede, și mai ales l-am experimentat pe propria piele! Dacă aș fi fost în locul procurorului de caz, aș fi procedat în felul următor: aș fi erificat pe site-ul ANSJ Mureș dacă pe Lista fondurilor date în cercetare figurează fondul Direcția Regională M.A.I. – Autonomă Maghiară, menționat în procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI; în urma verificării aș fi constatat existența fondul; aș fi delegat un singur polițist la sala de studiu a ANSJ Mureș cu misiunea de a verifica dacă cele două documente din cele două dosare ale fondului Direcția Regională M.A.I. – Autonomă Maghiară pot fi cercetate la sală; după efectuarea formalităților, ziua următoare polițistul ar fi putut consulta cele două dosare și identifica documentele indicate de DGPI; ulterior, după achitarea taxei de 7 lei la Trezorerie, ar fi putut realiza fotocopii ale documentelor, care mi-ar fi fost puse la dispoziție în aceeași zi; ulterior, cazul ar fi fost soluționat; aș fi delegat polițistul să fac alte lucruri folositoare in interesul justiției; aș fi înaintat o adresă la DGPI prin care aș fi solicitat să nu-mi mai trimită prostii cu care să-mi pierd timpul. Așa aș fi procedat eu! Dar procurorul de caz nu a procedat așa! În foile de folosire ale celor două dosare nu există nicio mențiune cu privire la consultarea acestora după data de 29 august 2019, adică de la începerea urmăririi penale, și până la data primirii ordonanței de clasare, 4 martie 2024!
85. „Din starea de fapt descrisă mai sus s-a conturat o activitate infracțională a numiților ________ [X – n.m.], ________ [Y – n.m.], Bartos Zoltan-Imre și Orban Janos, activitate care ar fi constat în procurarea, accesarea neautorizată, deținerea ilegală și transmiterea fără drept a unor documente din fondul arhivistic național, care conțin date și informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității” (f. 7).
86. Așa cum am menționat mai sus, întreaga „activitate infracțională” imputată „a fost conturată” prin procesul-verbal de sesizare din oficiu al DGPI, prin cercetările efectuate de polițiști sub coordonarea procurorului DIICOT-ST Târgu-Mureș, scopul fiind obținerea de la Tribunalul Mureș a unui mandat de percheziție într-o cauză privind infracțiuni contra securității naționale.
87. „Efectuarea perchezițiilor asupra sistemelor informatice și suporturilor de stocare a datelor indicate a fost considerată ca fiind absolut necesară pentru realizarea scopului procesului penal, respectiv pentru stabilirea concretă a stării de fapt și de drept în cauză, prin strângerea probelor stocate în respectivele sisteme informatice/suporturi de stocare a datelor informatice, respectiv a unor copii de pe documente din fondul arhivistic național, care conțin date și informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității, accesate ilegal și utilizate în activitatea de cercetare/publicare a unor lucrări, dar și în activitatea de sprijinire ilicită a unor solicitări de revendicări imobiliare, înscrisuri care ar putea fi stocate pe acestea” (f. 8).
87.1. Dacă efectuarea percheziției informatice era „absolut necesară pentru realizarea scopului procesului penal”, procurorul de caz ar fi trebuit să dea instrucțiuni clare și precise în legătură cu efectuarea acesteia. În acest sens, poate ar fi trebuit să-i instruiască pe polițiști ca înainte de efectuarea percheziției propriu-zise să mă întrebe în legătură cu conținutul hard-disk-urilor și a CD/DVD-urilor, despre modul meu de lucru, despre legăturile existente între diferite materiale (materiale de bază, dubluri, copii), modul de structurare pe categorii, fonduri etc. Despre toate acestea nu am fost întrebat, deși eram dispus și deschis la colaborare, fiind în interesul meu ca percheziția informatică să fie finalizată cât mai repede.
87.2. Rezultatul percheziției informatice: copierea en gros a zeci și zeci de mii de documente, mare parte din ele de două ori!
88. „În ceea ce privește eventuala divulgare de informații secrete de stat, în urma efectuării perchezițiilor domiciliare autorizate în cauză, din posesia numitului Bartos Zoltan-Imre au fost ridicate mai multe sisteme informatice și suporturi de stocare a datelor informatice, cu privire la care a fost autorizată și efectuată o percheziție informatică. În urma efectuării acesteia, a reieșit că susnumitul a deținut, scanate, între alte numeroase documente utilizate în activitatea sa de cercetare istorică, și documente purtând mențiunea de secret de stat, fără a fi menționată însă și desecretizarea acestora, conform procedurilor legale necesare. Din analiza efectuată de către lucrătorii de poliție delegați în cauză asupra acestor documente, precum și din verificarea mai multor registre aparținând Arhivelor Statului – filiala jud. Mureș (registru „Lista fondurilor și colecțiilor date în cercetare” Arhivele Naționale – Serviciul județean Mureș, registru „Registru inventar” privind accesul în sediul Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale și Registru de depozit), a reieșit că angajații Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale i-au permis accesul numitului Bartos Zoltan-Imre la mai multe fonduri arhivistice care conțineau inclusiv documente clasificate ca secret de stat, o parte din acestea fiind scanate și păstrate de către susnumit, în vederea efectuării documentării specifice activității sale de cercetător.
Ca urmare, avându-se în vedere situația documentelor clasificate vizate date către consultare fără drept în perioada 2015-2019, către persoana mai sus menționată, despre care s-a stabilit că provin din fondurile arhivistice Fond Legiunea de Jandarmi Mureș, nr. inventar 57; Fond Primăria Târgu Mureș, Fond Prefectura Mureș; Fond Pretura Plășii Mureșul de Sus și Fond Comandamentul Gărzii Populare Târgu-Mureș, s-a solicitat Arhivelor Statului – filiala jud. Mureș să ne comunice situația actuală a acestor documente, ca urmare a apariției H.G. 1481/14.12.2022 care prevedea declasificarea unei serii de documente declasificate ca urmare a pierderii relevanței acestora datorită atât conținutului acestora, cât și datorită timpului scurs de la data emiterii lor.
Prin adresa din data de 21.09.2023, Arhivele Statului – filiala jud. Mureș a comunicat faptul că au fost declasificate, în baza H.G. 1481/14.12.2022, toate documentele clasificate accesate prin sala de studiu, provenind din fondurile arhivistice mai sus menționate.
Constatăm astfel că toate documentele clasificate deținute, în copie, de către numitul Bartos Zoltan-Imre, și care i-au fost puse acestuia la dispoziție de către angajații Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale, sunt în prezent declasificate” (f. 9-10).
88.1. Din fraza „a reieșit că angajații Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale i-au permis accesul numitului Bartos Zoltan-Imre la mai multe fonduri arhivistice care conțineau inclusiv documente clasificate ca secret de stat” se poate constata că referirea la cei doi consilierii superiori X si Y a fost eliminată – nominalizați atât de DGPI cât și de DGA Mureș si BCCO Târgu-Mureș, supuși unei percheziții domiciliare la cererea DIICOT-ST Târgu-Mureș –, în locul acestora fiind folosit substantivul la plural „angajații” ANSJ Mureș.
88.2. Deși în documentele aparținând DGPI, DGA Mureș și BCCO Târgu-Mureș se precizează că accesarea documentelor s-a făcut în perioada 2016-2019, DIICOT-ST Târgu-Mureș face referire la intervalul 2015-2019: „avându-se în vedere situația documentelor clasificate vizate date către consultare fără drept în perioada 2015-2019”. Se pare că precizia nu este importantă în cadrul DIICOT-ST Târgu-Mureș! Pe de altă parte, când se instrumentează un caz despre nimic 52 de luni, ce mai contează scrierea eronată (în plus) a unei perioade cercetate!
88.3. Din fraza „[…] avându-se în vedere situația documentelor clasificate vizate date către consultare fără drept în perioada 2015-2019, către persoana mai sus menționată, despre care s-a stabilit că provin din fondurile arhivistice Fond Legiunea de Jandarmi Mureș, nr. inventar 57; Fond Primăria Târgu Mureș; Fond Prefectura Mureș; Fond Pretura Plășii Mureșul de Sus și Fond Comandamentul Gărzii Populare Târgu-Mureș [...]” se poate constata că DIICOT-ST Târgu-Mureș, prin scoaterea din dosar a consilierului superior X, a transferat asupra mea responsabilitatea privind fondurile consultate pentru redactarea articolului acestuia.
88.4. Legat tot de fraza de la Punctul 88.3., se poate observa că apare fondul Primăria Târgu-Mureș (acoperă intervalul 1470-1968, are 37 de inventare și 18 689 de unități arhivistice, 407,95 metri liniari) în locul fondului Primăria Târgu-Mureș. Comandamentul militar (acoperă intervalul septembrie-noiembrie 1940, unitățile arhivistice create de administrația militară ungară sunt ordonate pe baza instrumentelor contemporane de evidență adică registre de intrare) menționat de polițiști (Punctul 77). De asemenea, apare fondul Prefectura Mureș (acoperă intervalul 1876-1950, are 23 de inventare și 84 574 unități arhivistice, 211,70 metri liniari) în locul fondului Prefectura Mureș. Subprefect (acoperă intervalul noiembrie 1940 – septembrie 1944, unitățile arhivistice create de administrația ungară sunt ordonate pe baza instrumentelor contemporane de evidență adică registre de intrare) menționat de polițiști (Punctul 77). Având în vedere faptul că în frază se face referire la „situația documentelor clasificate vizate date către consultare fără drept în perioada 2015-2019, către persoana mai sus menționată”, presupun că procurorii DIICOT-ST Târgu-Mureș s-au referit la fondurile Primăria Târgu-Mureș. Comandamentul militar și Prefectura Mureș. Subprefect, așa cum apar ele în materialele elaborate de polițiști (Punctul 77.).
88.5. Reamintesc faptul că din toate fondurile enumerate (Punctele 77. și 88.3.), Legiunea de Jandami Mureș a fost singurul care a conținut documente clasificate, dar marcate ca neclasificate (nesecret).
88.6. În mod surprinzător (sau nu?!) a dispărut complet interesul DIICOT-ST Târgu-Mureș pentru fondul Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1235, 1272), precum și pentru Ediția de Documente – 2012, întocmită pe baza documentelor incluse în fond! Pe marginea accesării unor documente din fond Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1235, 1272) de către consilierii superiori X și Y și ulterior punerea acelorași documente la dispoziția mea, DGPI a brodat o întreagă poveste mincinoasă de infracțiune contra securității naționale întinsă pe două file (f. 1-2)! Ediția de Documente – 2012 a fost obiectul solicitat de angajații BCCO Târgu-Mureș înainte de începerea percheziției domiciliare. Exemplarele tipărite (3) și ciornele-manuscris (2) ale Ediției de Documente – 2012 au fost ridicate în urma percheziției domiciliare! Pentru clarificarea (inexactă) a situației legate de Ediția de Documente – 2012, angajații BCCO Târgu-Mureș au mers până la Cluj-Napoca și Timișoara! Cu toate acestea, dintr-o dată, DIICOT-ST Mureș a eliminat toate referirile atât la fondul Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1235, 1272) cât și la Ediția de Documente – 2012.
88.5. Cu toate că DIICOT-ST Târgu-Mureș a eliminat tot conținutul procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI referitor la fondul Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (inv. 1235, 1272) și la Ediția de Documente – 2012, personal fiind mai încăpățânat din fire, consider oportun să formulez niște întrebări în calitate de persoană vârâtă direct în această zoaie de DGPI. Astfel:
88.7.1. Cum rămâne cu fapta consilierului superior X, împuternicit la conducerea ANSJ Mureș, care a permis accesul consilierului superior Y (care nu deținea o autorizație conformă) să verifice documente din dosarele 287 și 294 ale fondului Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (1272), documente clasificate drept secret de stat?
88.7.2. Cum rămâne cu fapta consilierului superior Y, care, fără să dețină o autorizație conformă, a accesat documente din dosarele 287 și 294 ale fondului Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară (1272), documente clasificate drept secret de stat?
88.7.3. Cum sau prin ce mod „l-a determinat” consilierul superior X pe consilierul superior Y să acceseze „în mod repetat […] informații clasificate secrete de stat sau nedestinate publicității”?
88.7.4. De ce a trebuit consilierul superior Y să verifice filele 227-228 din dosarul nr. 287?
88.7.5. De ce a accesat consilierul superior Y filele 1-3 din dosarul 294?
88.7.6. Cum rămâne cu „preluarea și diseminarea” celor două documente „istoricului”, adică mie, de către consilierul superior Y?
88.7.7. S-a stabilit identitatea celor „două persoane de etnie maghiară” cărora consilierul superior Y le-a „diseminat” , de asemenea, cele două documente?
88.8. De la apariția H.G. nr. 1481/2022, a fost nevoie să treacă mai bine de 9 luni (14 decembrie 2022 – 21 septembrie 2023) pentru ca DIICOT-ST Târgu-Mureș să solicite informații de la ANSJ Mureș în legătură cu situația fondurilor.
88.9. Răspunsul ANSJ Mureș către DIICOT-ST Târgu-Mureș este o recunoaștere a faptului că în cazul fondului Legiunea de Jandarmi Mureș, ANSJ Mureș nu a dus până la capăt procesul de marcare a documentelor clasificate (la care s-a lucrat aproximativ 1 an și 8 luni) înainte de a mi le pune la dispoziție pentru cercetare: „Constatăm astfel că toate documentele clasificate deținute, în copie, de către numitul Bartos Zoltan-Imre, și care i-au fost puse acestuia la dispoziție de către angajații Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale, sunt în prezent declasificate”.
88.10. ANSJ Mureș are obligația legală să explice în baza căror dispoziții normative a procedat la „declasificarea” documentelor din fondurile arhivistice Prefectura Mureș. Subprefect, Primăria Târgu-Mureș. Comandamentul Militar și Pretura Plășii Mureșul de Sus, prin aplicarea H.G. nr. 1481/14.12.2022. Aplicarea acestui act normativ este vădit nelegală din următoarele motive:
88.10.1. H.G. nr. 1481/2022 a fost adoptat exclusiv pentru declasificarea documentelor create de instituții ale statului român, până la data de 31 decembrie 1989, aflate în depozitele Arhivelor Naționale ale României. Sfera sa de aplicare nu poate fi extinsă prin interpretare analogică asupra unor documente create de un stat străin.
88.10.2. Documentele din fondurile menționate au fost create de autoritățile statului maghiar și ale administrației horthyste, în perioada septembrie 1940 - septembrie 1944, în exercitarea suveranității asupra teritoriului nord-transilvănean, în temeiul Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940. Trecerea acestor documente în administrarea statului român s-a realizat exclusiv în temeiul Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, prin succesiune de stat în dreptul internațional public și nu printr-un raport juridic de drept intern român. Prin urmare, aceste documente nu au intrat și nu puteau intra sub incidența legislației române privind protecția informațiilor clasificate, nici a HCM nr. 19/1972, nici a Legii nr. 182/2002, nici a H.G. nr. 585/2002.
88.10.3. În consecință, „declasificarea” unor documente care nu puteau face obiectul clasificării conform dreptului român reprezintă un act juridic lipsit de temei legal, producând efecte juridice inexistente (negotium non existens) și ridică întrebări serioase cu privire la scopul real al acestei operațiuni. ANSJ Mureș este invitat să indice expres temeiul legal concret în baza căruia a procedat în acest mod.
88.11. Nu în ultimul rând, în fragmentul reprodus la Punctul 88. se poate constata o neconcordanță în ceea ce privește denumirea oficială a instituției (arhivei) vizate. Astfel, apar referirile: „[…] din verificarea mai multor registre aparținând Arhivelor Statului – filiala jud. Mureș […], a reieșit că angajații Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale i-au permis […]”; „[…] s-a solicitat Arhivelor Statului – filiala jud. Mureș să ne comunice situația actuală a acestor documente […]”; „Prin adresa din data de 21.09.2023, Arhivele Statului – filiala jud. Mureș a comunicat […]”. Dacă denumirea „Arhivele Statului – filiala jud. Mureș” ar fi apărut o singură dată, aș fi trecut cu vederea; dar în fragment apare de trei ori, ceea ce înseamnă că nu este o întâmplare. Cu toate că DIICOT-ST Târgu-Mureș a condus timp de patru ani o anchetă unică în istoria aproape bicentenară a Arhivelor Naționale ale României, se poate constata că procurorii nu au cunoscut denumirea instituției vizate! Ei nu au avut habar de faptul că, prin Legea nr. 16/1996, denumirile Direcția Generală a Arhivelor Statului și Arhivele Statului au fost schimbate în Arhivele Naționale iar structurile teritoriale din filiale au devenit direcții; prin Hotărârea nr. 1376/2009, structura centrală a devenit direcție iar cele teritoriale, servicii. Poate explica DIICOT-ST Târgu-Mureș cum este posibil ca la „Arhivele Statului – filiala jud. Mureș” să lucreze arhiviști care sunt angajați ai „Serviciului Județean Mureș al Arhivelor Naționale”? Mai mult, cum a reușit să comunice și, ceea ce este mai important, ce valoare juridică are adresa unei instituții inexistente din anul 1996? La 20 februarie 2020, polițiștii nu au putut efectua percheziția domiciliară la consilierul superior Y din cauza unei greșeli strecurate în mandatul de percheziție. Prin ordonanța de clasare emisă de DIICOT-ST Târgu-Mureș în dosarul nr. 82/D/P/2019, se dispune restituirea a 16 dosare/registre „Către Arhivele Statului – filiala jud. Mureș”. În legătură cu aceasta se pot ridica mai multe întrebări: Cum a putut DIICOT-ST Târgu-Mureș să restituie cele 16 obiecte menționate unei instituții care nu există din anul 1996? Înainte de a prelua cele 16 dosare/registre, ANSJ Mureș a solicitat DIICOT-ST Târgu-Mureș efectuarea corecturilor în ordonanța de clasare emisă în legătură cu denumirea instituției? Dacă nu a solicitat, atunci ANSJ Mureș cum a preluat cele 16 dosare/registre? În această situație, polițiștii BCCO Târgu-Mureș de ce au predat cele 16 dosare/registre ANSJ Mureș când ele trebuiau predate „Către Arhivele Statului – filiala jud. Mureș”?
89. „Analizând elementele constitutive ale infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de stat, prev. și ped. de art. 303 al 2 C.p., constatăm că divulgarea fără drept a unor informații secrete de stat sau deținerea fără drept a acestora constituie infracțiuni doar dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice de interes public.
Având în vedere conținutul efectiv al acestor documente, care conțin informații care evident azi nu ar mai fi supuse regimului de documente clasificate, dar mai ales faptul că prin H.G. 1481/14.12.2022 executivul a recunoscut pierderea relevanței acestor documente datorită atât conținutului acestora, cât și datorită timpului scurs de la data emiterii lor, constatăm că, în mod evident, documentele ce fac obiectul prezentei analize nu sunt de natură să afecteze, prin deținerea sau manipularea defectuoasă, interesele unei persoane juridice de interes public.
Având în vedere cele prezentate mai sus, raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, considerăm că în cauză se impune clasarea cu privire la infracțiunea incriminată de art. 303 al. 2 C.p., atât sub forma autoratului cât și sub forma complicității, în considerarea faptului că fapta nu este prevăzută de legea penală” (f. 10).
89.1. Cea mai importantă frază din fragmentul reprodus mai sus – dar și din întreaga ordonanță de clasare! – este următoarea: „Având în vedere conținutul efectiv al acestor documente, care conțin informații care evident azi nu ar mai fi supuse regimului de documente clasificate […]”. Dacă DIICOT-ST Târgu-Mureș recunoaște faptul că documentele „conțin informații care evident azi nu ar mai fi supuse regimului de documente clasificate” atunci se ridică întrebarea: De ce au deschis un dosar de urmărire penală în această situație? Mai ales în condițiile în care fondul Legiunea de Jandarmi Mureș a fost dat în cercetare la ANSJ Mureș încă din anii `70 ai secolului trecut!
89.2. Fraza „[...] prin H.G. 1481/14.12.2022 executivul a recunoscut pierderea relevanței acestor documente datorită atât conținutului acestora, cât și datorită timpului scurs de la data emiterii lor [...]”, pentru a-i fi înțeles rolul ei în cadrul ordonanței, trebuie contextualizată și explicată. După ce DGPI a înaintat DIICOT-ST Târgu-Mureș procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. 2248593 din 26.07.2019, pe baza căruia DIICOT-ST Târgu-Mureș a deschis dosarul de urmărire penală nr. 82/D/P/2019, în cursul anilor 2020 și 2021 a inițiat verificări la nivelul Arhivelor Naționale (structura centrală și structurile teritoriale), fiind vizat modul în care erau gestionate documentele clasificate aflate în fondurile arhivistice date în cercetare. În urma acestor verificări, DGPI a constatat incidente de securitate în legătură cu gestionarea acestor documente. Referitor la relația dintre ofițerii DGPI și arhiviști, fostul director al Arhivelor Naționale, Dorin Dobrincu, a menționat: „Relația dintre arhiviști și ofițerii DGIPI s-a tensionat în multe locuri, cei din urmă uzând de statutul lor în ierarhia instituțională a MAI. Ofițerii amintiți nu au competențe legale și profesionale în gestionarea documentelor aflate în fondurile predate Arhivelor Naționale. Unii dintre ei au făcut o impresie deplorabilă în timpul discuțiilor cu arhiviștii, dovedind că pur și simplu nu înțeleg ce înseamnă o arhivă istorică, care este rostul documentelor istorice. S-a ajuns până acolo, încât li s-a sugerat arhiviștilor că și volumele de documente, publicate de-a lungul anilor de istorici sau arhiviști, care conțineau asemenea piese, ar fi trebuit zăvorâte în fișetele metalice. În pofida limitelor evidente de înțelegere, oamenii în uniformă lasă impresia că ei sunt apărătorii ultimi ai intereselor statului, ceea ce deschide ușa presiunilor și abuzurilor față de arhiviști” (Dorin Dobrincu, Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești în „Noua Revistă de Drepturilor Omului”, 4/2022, p. 28). În consecință, începând cu data de 26 mai 2022, în cadrul Arhivele Naționale (structura centrală și structurile teritoriale) a fost sistată cercetarea documentelor care aveau orice nivel de clasificare. În acest sens Arhivele Naționale au publicat un comunicat ambiguu (ca de obicei, în România la orice criză lipsește comunicarea publică concretă): „Ca urmare a necesității verificării prealabile a conținutului unităților arhivistice solicitate la sala de studiu, în vederea asigurării respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate, vă informăm că există posibilitatea apariției unor întârzieri în onorarea cu promptitudine a comenzilor și chiar posibilitatea ca unele unități arhivistice solicitate să nu poată fi date spre cercetare. Până la realizarea unei evidențe care să permită cunoașterea anticipată a cuprinsului unităților arhivistice din punct de vedere al informațiilor clasificate conținute, ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create”. În consecință, în perioada 26 mai – 14 decembrie 2022 la nivelul Arhivelor Naționale nu putea fi cercetat niciun document care avea nivel de clasificare. În cazul ANSJ Mureș, fondul Direcția Regională M.A.I. – Mureș-Autonomă Maghiară, a fost retras de la cercetare! Acesta este contextul în care Guvernul a fost nevoit să adopte H.G. nr. 1481/2022 – pe de o parte presiunea cercetătorilor de a putea cerceta (în continuare) fondurile care conțineau documente cu nivel diferit de clasificare (ani sau chiar decenii întregi aflate în cercetare), iar pe de altă parte, necesitatea ca DIICOT-ST Târgu-Mureș să poată închide dosarul de urmărire penală nr. 82/D/P/2019!
89.3. DIICOT-ST Târgu-Mureș a preluat și perpetuat eroarea juridică fundamentală săvârșită anterior de DGPI, DGA Mureș și BCCO Târgu-Mureș, constând în aplicarea legislației române privind protecția informațiilor clasificate unor fonduri arhivistice care conțin exclusiv documente create de autoritățile statului maghiar și ale regimului horthyst, în perioada septembrie 1940 – septembrie 1944. În mod concret, DIICOT-ST Târgu-Mureș a extins în mod nelegal analiza sa și asupra fondurilor Prefectura Mureș. Subprefect, Primăria Târgu-Mureș. Comandamentul Militar și Pretura Plășii Mureșul de Sus, statuând că „prin H.G. 1481/14.12.2022 executivul a recunoscut pierderea relevanței acestor documente datorită atât conținutului acestora, cât și datorită timpului scurs de la data emiterii lor” și că, în consecință, documentele în cauză „nu sunt de natură să afecteze, prin deținerea sau manipularea defectuoasă, interesele unei persoane juridice de interes public”. Această concluzie este juridic inadmisibilă din următoarele motive:
89.3.1. Documentele în cauză au fost create de autoritățile statului maghiar și ale administrației horthyste în exercitarea suveranității asupra teritoriului nord-transilvănean, în temeiul Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940 – act de drept internațional public. Trecerea acestor documente în administrarea statului român s-a produs exclusiv în temeiul Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, prin care România a redobândit suveranitatea asupra teritoriului respectiv. Prin urmare, aceste fonduri arhivistice nu au intrat în posesia statului român prin succesiune de drept intern, ci prin succesiune de stat în temeiul unui tratat internațional – ceea ce exclude ab initio aplicarea legislației române privind clasificarea informațiilor asupra unor documente emise de organe ale unui stat străin.
89.3.2. Astfel cum s-a demonstrat la Punctul 88.10, H.G. nr. 1481/2022 nu era aplicabil acestor documente. Prin urmare, orice raționament juridic construit pe aplicarea acestui act normativ fondurilor menționate este lipsit de fundament legal.
89.3.3. DIICOT-ST Târgu-Mureș ajunge astfel la concluzia juridic absurdă că Guvernul României, prin adoptarea H.G. 1481/2022, „a recunoscut pierderea relevanței” unor documente emise de Guvernul Ungar și administrația horthystă – instituții ale unui stat străin, ale cărui acte nu au intrat niciodată sub incidența legislației române privind clasificarea informațiilor.
89.3.4. Un act normativ al executivului român nu poate produce efecte juridice asupra unor documente care se află în administrarea statului român exclusiv în temeiul succesiunii de stat reglementate prin Tratatul de la Paris din 1947, și nu în temeiul vreunui raport juridic de drept intern român. A interpreta altfel înseamnă a atribui H.G. 1481/2022 o sferă de aplicare pe care nici legiuitorul delegat nu a înțeles să i-o confere, și pe care textul actului normativ nu o susține. În concluzie, analiza DIICOT-ST Târgu-Mureș pe acest segment este afectată de o eroare juridică de fond, care invalidează în integralitate concluziile formulate cu privire la fondurile arhivistice menționate.
90. Din cele prezentate rezultă foarte clar faptul că DIICOT-ST Târgu-Mureș a avut nevoie de procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. 2248593 din 26.07.2019 al DGPI, pe care l-a folosit pentru a deschide dosarul de urmărire penală nr. 82/D/P/2019 privind infracțiuni la adresa securității naționale și, mai ales, pentru a obține mandatele de percheziție de la Tribunalul Mureș. După obținerea mandatelor de percheziție, apriximativ 90% din conținutul procesului-verbal de sesizare din oficiu al DGPI a fost înlăturat, fiind reținute doar elemente marginale (precum problema fondului Legiunea de Jandarmi Mureș – aflat în cercetare din 1975), care ar putea fi încadrate, cel mult, la infracțiuni de neglijență în serviciu!
91. Și un ultim aspect, care nu trebuie scăpat din vedere: potrivit ordonanței de clasare, „activitățile de urmărire penală efectuate în cauză” nu au relevat nimic în legătură cu consilierii superiori X și Y! Absolut nimic! Într-atât de nimic, încât cei doi nu sunt amintiți deloc, dar absolut deloc! În această situație se ridică următoarea întrebare simplă: de ce a intrat DIICOT-ST Târgu-Mureș et co. în viața celor doi consilieri superiori din cadrul ANSJ Mureș?